L.S.G.G. Iaşi: povestea exchange-ului Iasi

Demult… tare demult ne doream sa ajungem acolo… uite, acolo, tocmai peste Tara Ardealului si apa Muresului, in tinutului Banatului… in orasul prin care NU trece - sigur - Timisul, ci trece doar Bega… o Bega canalizata… si cica “ferecata”, caci, “cine bea apa din Bega acolo ramane cu sufletul!!!… dar nestiind legenda si nestiind ce ii asteapta vreo 18 lsggo-egeisti de la Iasi s-au hotarat, intr-un final (ca de-ncercari n-am dus lipsa), sa pornesca in acel capat de tara…
Merinde multe, hehe… mult chef si multa buna-dispozitie, de toate, ca e nevoie, ca, pentru 15 ore de mers cu acea zguduitoare mecanica, ai nevoie de orice fel de resurse pentru a ajunge la capat de linie!

Asadar, ora 14.30, joi! toata lumea prezenta in gara! Fiecare cu de toate, fiecare cu ce poate… Lucian, seful nostru de trib, ne numara, ne aduna si reusim sa urcam cat mai inghesuiti in vagon… trece-o ora, trec doua, trece-un boltz, si…trec noua, si uite-asa se pare ca ajungem in Cluj, unde, dupa vreo 20 de minute de pauza, se intampla sa se mai auda un suspin! Dar se pare ca in gara am nimerit si niste egeisti clujeni, ce nehotarati catre-ncotro, si cum ii “cunoastem” ii luam cu noi pentru a ne fi “povara”drumului mai usoara si mai dulce!

Ora 6.oo, asa de matinala, coboram la cel din urma suierat al trenului, pentru a fi intampinati de un mare: BUN VENIT LA TIMISOARA!!! Surprinsi si noi, surprinsi si ei, ne salutam, ne pupam si pormim spre camine… camine,zici?? Nu!!!! O bodega in stil hotelier!...hmm sau poate European?!?..nedecisi, pentru ca nu ne-au lasat deloc GEOTIMUL sa ne bucuram de ea, ca imediat ne-au luat la plimbare prin Timisoara…ba la frumoasa si noua Universitate din Vest,

cu facultate,cu aula, cu bibleoteca sau cu cafenea… tot “lustruit” si asezat!!

ba prin tot orasul: la catredala, in parc la statuie - cu o portie revitalizanta de ARASHTASHA-

apoi prin piata Unirii, printre cladiri si pietre vechi, semne ale timpului si vremurilor, semne ale strigatelor de libertate si ale uitarii…si peste toate praf, si urme, si noi!!!

Revenim la catedrala pentru un frumos muzeu, gasim punctul zero al orasului de pe Bega, gasit si primul felinar ce-a luminat pentru prima data in noaptea romaneasca…gasim vechea cetate prinsa in mrejele timpului, dar cu un

aer vestic,modern!

Seara,pentru delectare, stationam la prima fabrica de bere din Romania, transformata astazi intr-un local in stil banatean, cu muzica, mancare si mai ales bere specifica.. Dupa ce ne-ndestulam bine cu mancare si bere nefiltrata, si-apoi inchingem o hora banateana ca la mama ei acasa!!

Dupa asemenea desfatare, primim o plimbare nocturna pana in complexul studentesc,unde tastam cate o plescavitza – asa ca desert. Apoi, ne divizam in doua tabere pentru a o lua in directii diferite: cei mai somnorosi spre camin, iar cei curajosi pleaca in Dark si Bunker pentru o fiesta… fiesta, care de altfel se lasa cu un dans al pinguinului pe la ora 2 noaptea in Piata Unirii.

Sanatosi, voinici si mai ales odihniti ne trezim a doua zi la ora 6.oo - tot atat de matinala, pentru a avea toata ziua la dispozitie de-a vizita Ocna de Fier. Doua ore pe tren …aaa, personal, si-apoi 7 kilometri dus; dar noi, ca niste geografi virtuosi ce suntem gasim asta ca o relaxare. Mergem, si mergem si mergem… schimbam peisajul, schimbam aerul, schimbam oamenii - intram in mediul nostru: munte, padure, drum!!! Aici e de noi… in calea noastra dam de o mina parasita

oportunitate pentru marea majoritate sa patrunda in maruntaiele ei ruginite, pentru a descoperi in ei spiritual de miner. Ne rafulam prin poze si-apoi pornim din nou la drum spre un colectionar de minerale, care a avut curajul de a-si colectiona propria pasiune…pasiune ce costa si pana la 4.ooo Euro(un deosebit citrin, adus din Spania) .

Vazut si muzeul,trecem la urmatoarea etapa a calatoriei si anume gasirea unei mine in care am putea si intra…verificam imprejurarile, dar mai nimic!!! Asa ca ne imprastiem care incotro si se pare ca, unii dintre noi, bravi cautatori de…pesteri, au gasit mina!!!...apoi inca 7 kilometri intors si 2 ore de personal, ce ne-a prins de minune, caci incepea sa se auda sforait din vagonul nostru!!! Ajungem in jurul ore 7 de seara si, dupa ce gasim toti o modalitate de-a imbuca ceva, urmam calea caminului spre a viziona prezentari facute de cele trei entitati EGEA!!!

Toti intr-o camera, mai c-un ochi la prezentare, mai c-un ochi la .. si ajunge sa se lase cu multa voie buna, cu mima si cu multe, multe reclamatii de la portar!!! Dar, the show must go on, until the don!!!

Ultima zi e destul de relaxanta, ne permitem sa ne trezim tarziu, sa lenevim nitel si apoi ne facem bagajele si ne lansam la o portie… de catarat… sau hai alpinism,